Piaţa vinului: 3+1 tendinţe pentru 2026

Obiceiuri de consum, evoluţii şi observaţii personale

La început de an, echipa de comunicare de la UnVinPeZi.ro mi-a adresat următoarea provocare: „Pregătim o serie de articole şi postări de Social Media despre tendinţele din 2026 în materie de vinuri şi ne-ar ajuta mult perspectiva ta – orice simţi că este relevant acum”. Prin urmare, gând la gând cu bucurie, voi răspunde pe larg în cele ce urmează.

1. Vinul rozé

După mai bine de un deceniu şi jumătate de glorie, vinul rozé a coborât semnificativ în preferinţele consumatorilor şi nici nu dă semne că-şi va reveni prea curând. Motivele sunt multiple. În primul rând, rozé-ul a fost „o modă”, care, ca orice altă modă, a cam trecut. De ani buni, producătorii de vin, aproape fără excepţie, asaltează piaţa cu rozé-uri, chiar dacă mulţi dintre aceştia nu au în cultură soiurile potrivite pentru aşa ceva. Evident că nu din orice soi de struguri negri se poate face un rozé demn de acest nume. Probabil nu degeaba francezii din Provence, cei care au lansat categoria în piaţa vinului internaţional, folosesc, în proporţie covârşitoare, doar Grenache, Cinsault, Syrah şi Mourvèdre. Mai mult decât atât, rozé-ul a fost de multe ori produs, cu predilecţie, în anii în care strugurii negri nu au fost de bună calitate, după principiul „decât un roşu slab, mai bine facem un roze decent”. În concluzie, ca orice produs supraexpus, chiar dacă a fost cândva pe val, în prezent a ajuns într-o vizibilă pierdere de viteză.

2. Vinul spumant

Segmentul vinurilor spumante fermentate în tanc de inox (metoda Charmat) este în plin avânt. Vorbim de Prosecco, Lambrusco, Asti, Sekt etc. E tot o modă, dar e una care încă se ţine bine. Evident, un Prosecco e mai ieftin decât un spumant fermentat în sticlă (metoda Champenoise) – Champagne, Cremant, Cava/Corpinnat, Franciacorta/Trentodoc. Asta nu înseamnă că acestea din urmă nu au şi ele piaţa lor, dar e un segment mai degrabă pentru amatorii avizaţi, cei care înţeleg diferenţa esenţială, de preţ şi de calitate, între cele două metode. Oricum ar fi, spumantele sunt „în trend”.

3. Vinul roşu demisec

După câteva decenii de hegemonie a vinului roşu sec, după o îndelungată perioadă în care vinurile cu rest de zahăr au fost subapreciate de către consumatori, simţim o schimbare evidentă în piaţă: vinul roşu demisec, mai ales cel din Italia, înregistrează o creştere semnificativă. Fie că e vorba despre vinurile din sudul peninsulei italice - în special cele din Puglia (Primitivo, Negroamaro, Nero di Troia, Aglianico), sau cele din nordul Italiei - mai ales din regiunea Valpolicella (Amarone, Ripasso, Recioto), vorbim despre vinuri roşii cu un (evident) rest de zahăr, pentru care consumatorii optează cu entuziasm. E adevărat că pe etichetele acestor vinuri nu scrie nicăieri menţiunea „demisec”, ci doar numele unor apelaţii celebre, prin urmare foarte mulţi clienţi le consumă fără complexe.

Bonus: Cocktailurile RTD

Un segment în creştere pe piaţa globală – chiar dacă sunt puţini profesionişti din domeniul vinului care îndrăznesc să abordeze subiectul – este cel al cocktailurilor „Ready-to-Drink” (RTD) pe bază de vin. Chiar dacă, până de curând, piaţa cocktailurilor RTD era dominată de combinaţii bazate pe distilate, au apărut tot mai mulţi producători cu tradiţie care oferă variante RTD premium pe bază de vin. Nu vreau să intru în detalii, dar aş vrea să menţionez, spre exemplificare, un tip de produs RTD îmbuteliat din ce în ce mai prezent pe segmentul de HoReCa (nu neapărat în România): cocktailurile care conţin prosecco (sau vin rozé), lichior (sau fresh de citrice) şi gin (sau rom). Doamne ajută!